Versuri Atarax - Atarax
Atarax
Frageda cum e pielea mintii stransa pana la sange de atele gandului
Iar gandul: lumea neselctata, intrata dincolo de Portile Raiului
Fara voia lui Dumnezeu, oare, oare ce-ar ramane in urma ?!
Inocenta printre flori uscate, copaci ce ard isi curma zilele
Profetia pare spoiala si foi ce plang cu lacrimi de cerneala
Scursa din randuri ce-au descris poate candva un vis celest, de vesnicie
Diavolii savureaza ce se-ntampla intr-un pahar de sange la serbari
Multe intrebari, putine raspunsuri, putine inceputuri, multe urmari
Dramatice a unui destin omenesc blestemat ramas pe veci in pacat
Cel ce l-a scris parca intentionat a pus trei puncte . . .
La fiecare sfarsit de sfarsit spunand indoit ,,Prea fericit”,
Atunci cand la lumina in renastere pare sa fi deschis fara teama usa zilei de azi
Aceeasi rautate se raspandeste prin urletele ce rasuna in ecou
Casa e pustie, o mie de suspine si pasarea moare in chinuri
Pene de gand smulse rand pe rand scurgand durerea pe foaie ca un stilou
Usa se inchide, ata se rupe si rana se deschide din nou
Acoperind visul cu un cearsaf de iluzie imbibat de lacrima doliului.
Refren:
Scurgere de lumina prin praf, e lamp-aprinsa
Ideea primbla prin hepitaf, e-n penita prinsa
Atingerea de muz-acum zisa, e imbratisare sacra
Pustiu de intuneric, lumea e stinsa, e poezia neagra
Acum va vin in vizita plangand si aducand intr-o mina doi trandafiri
Caci intrand in cimitirul societatii pentru voi mai aduc si mii de foi cu poezii negre
In care va descriu cu ura viata din existentele voastre funebre
Va calc mormintele,va rup coroanele. Va mai simtiti cumva incoronati ?
Atunci cand va castigati luptele prostesti injunghiindu-va copiii pe la spate
Sau un tata ,,ingrijorat” isi educa fiul pana intr-o zi cand mult prea ,,educat”
Asta e gasit de prieteni, gonit de ingeri, atarnat in suicid de o franghie
Asta e apusul unui rasarit, asta-i inocenta curmandu-si zilele
Asa-zisi parinti incercand sa eschiveze, incercand sa devina sfinti
Dupa ce v-ati intalnit la nastere propriul copil cu un sicriu. Sunteti tampiti!
Mame iubitoare isi plang micutii nascuti bolnavi sau morti, oare cum poti?
Sa-ti scuipi in ochi un daruit miracol si sa treci peste el asemeni unui obstacol
Ati indraznit si am murit copil, abil sa va vad.
Pentru a putea vorbi despre lacrima lucrurilor ce-si varsa durerea peste noi
O privire inspre doi ochi ce scalda suferinta anilor stransa intr-o clipa
E deajuns, pentru a putea spune povestea copilei ce-a ramas parasita
Iar noi, lume ne-am aruncat in uitare semenii in rani,slabiti de risipa.
Refren:
Scurgere de lumina prin praf...e lamp-aprinsa
Ideea primbla prin hepitaf...e-n penita prinsa
Atingerea de muz-acum zisa...e imbratisare sacra
Pustiu de intuneric,lumea-i stinsa...e poezia neagra
Meditand idei de panza tesute in basmele, impletite in strofa
Intinsa pe panza plansa de litere de sentiment din a sufletului stofa
Caci,asta-i poezia sarutarilor salbatice dintre suflet si ura
Iubiri profane pe un pat cu tepe, in sine, acaparind eul din dispute
Blesteme purtate cu sange prin gura, ingenuitati violate in ganduri pierdute
Aruncate, ingenuchiate in colturi de copilarie, urlete din soapte
Neauzite in urechi asurzite de frica si orgoliu, razbunare pentru toate
Inmormantare a fostelor perechi in familii planse, pierite poate
O speranta, un poate, o poza si un inceput,insa e orbire in privire
Din amintire prea multa spre prea multa tanjire revarsata zi de zi
In zambete ce-au fost desenate pe buze, strop de gand sarat, picurat
Din cauza voastra, caci ati uitat de fetele fine in ridul umbrei voastre
Dupa usi intredeschise fete ce simt prelingerea tristetii prea devreme
Ati uitat sa oferiti culoare in culoare, dragoste peretilor din casa
Pietre reci,colturi sumbre, divort intre scaunele de la masa
Lasa, uita si iubeste, caci ochiu-i plans fara voi in draperie
,,Lasa!”, sa nu mai spui, tu celalalt, e suferinta nu uita.
Refren:X2
Scurgere de lumina prin praf...e lamp-aprinsa
Ideea primbla prin hepitaf...e-n penita prinsa
Atingerea de muz-acum zisa...e imbratisare sacra
Pustiu de intuneric,lumea-i stinsa...e poezïa neagra
Versuri : Atarax - Atarax uploadate de catre foca.
